CONTRADICTII IN CODUL SOCIAL

GUVERNUL  NU  ESTE IN STARE SA-SI PUNA DE ACORD PROPRIILE TEXTE DE LEGE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!11111

Legea dialogului social Codul muncii actual MODIFICAT Observatii
La rt 211

Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate, după cum urmează:

a) măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de măsura dispusă;

b) constatarea nulităţii unui contract individual de muncă poate fi cerută de părţi pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în fiinţă;

c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

  Art 283(1) Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate:

a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;

b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancţionare disciplinară;

c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;

d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;

e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.

(2) În toate situaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.

-nu numai ca termenele nu coincid dar in legea dialogului social s-a uitat si

O serie de termenel

Art 212 (1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă vor fi judecate cu celeritate

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 yile.

ART. 286

(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

(3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată.

-nu coincid termene si iarasi s-au uitat

unele aspecte de procedura

Art 213  Părţile sunt legal citate, dacă citaţia le-a fost înmânată cel puţin cu 5 yile înaintea judecării ART. 286

(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

(3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată.

-diferenta de termene de citare
Art. 214

Hotărârile instanţei de fond sunt definitive.

ART. 289

Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de drept.

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

contradictii in lege

OBIECTIUNI  Legea dialogului social

OBIECTIUNI

Art 6   e) organele executive de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor; – sintagma „executive de conducere „este  un non sens pentru ca ori sunt de conducere ori executive. Organele de conducere au ca rol de-a stabili obiective, strategii si pentru ca acestea sa fie atinse sindicatul poate sa-si desemneze persoane sau structuri de executie iar  prevederea vine in contradictie cu art  7 din Legea dialogului social care precizeaza ca sindicatele au dreptul  de a-şi organiza activitatea. Este de asemenea o inconsecventa in tot cuprinsul legii, vorbindu-se alternativ despre organe executive de conducere sau organe de conducere fara o explicatie care ar fi diferenta sau ce inseamna
Art 9 Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare în exercitarea funcţiilor lor. –  se desfiinteaza protectia liderilor impotriva concedierilor abuzive. Fapt care contravine Conventiei OIM 135/1971,

CONVENTIA 135/1971Articolul 1

Reprezentanţii lucrătorilor din întreprinderi trebuie să beneficieze de o protecţie eficace împotriva oricăror măsuri care i-ar putea prejudicia, inclusiv desfacerea contractului de muncă, şi care ar avea drept cauză calitatea sau activităţile lor de reprezentanţi ai lucrătorilor, apartenenţa sindicală sau participarea la activităţi sindicale, în măsura în care acţionează potrivit legilor, convenţiilor colective sau altor aranjamente convenţionale în vigoare.

Art 11 . „Perioada in care persoana aleasă în organul de conducere este salarizată de organizaţia sindicală constituie vechime în muncă.” – Nu are nici un sens intrucat nu se detaliaza ce reprezinta acest lucru (daca discutam de stagiul de cotizare la asigurarile sociale, sindicatul este un angajator care are aceleasi obligatii ca orice angajator, daca este vorba despre drepturile care izvorasc din contractul de munca de la angajatorul de la care liderul de sindicat si-a suspendat contractul/ raportul de munca, pe perioada in care acesta isi exercita mandatul, acest aspect trebuie clar precizat )
Art 12  ” Prin contractele colective de muncă sau, după caz, prin acorduri colective privind raporturile de serviciu se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de protecţie în afara celor prevăzute la art. 10 alin. (1) şi (2) şi la art. 11 pentru cei aleşi în organele executive de conducere ale organizaţiilor sindicale.” -Acest articol nu are nici un sens deoarece la alin(1) si (2) nu se prevad masuri de protectie pentru cei aleşi în organele executive de conducere ale organizaţiilor sindicale
Art 14 „(1) Pentru dobândirea personalităţii juridice de către sindicat, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul aceasta.

(2) La cererea de înscriere a sindicatului se anexează originalul şi câte două copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte:……..”

Aceste prevederi fac practic imposibila inregistrarea( dobandirea personalitatii juridice ) organizatiei sindicale, din cauza contradictiei terminologice cuprinse in cele doua aliniate ale art , in sensul in care in mod corect la aliniatul 1 se vorbeste despre imputernicitul special  iar la alin 2 se vorbeste despre reprezentantul legal ( calitatea de reprezentant legal este dobandita dupa ce instanta abilitata ii confera aceasta calitate prin sentinta data)
Art 17(2) (2) Înscrierea în registrul special al sindicatelor prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii pronunţate de judecătorie. -nu intelegem de ce  inscrierea in Registrul special se face la ramanerea hotarararii irevocabile desi hotararea  se ataca doar cu recursul si in acest caz hotarararile definitive sunt executorii.
Art 18    Sindicatul dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. –          Aceleasi obiectii ca si la art 17(2) , aceste prevederi prelungesc in mod nejustificat  procedurile prin care sindicatul intra in legalitate
Art. 20 (1) Organizaţiile sindicale sunt obligate să aducă la cunoştinţa judecătoriei sau Tribunalului Municipiului Bucureşti, după caz,” …………. -credem ca este o confuzie a competentelor instantelor ( prevedere confuza si de neinteles)
Art 22(2) Organizaţiile sindicale reprezentative, în condiţiile legii, pot negocia prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate punerea la dispoziţie a  spaţiilor şi facilitaţilor necesare desfăşurării activităţii sindicale. – se scoate obligativitatea unitatii de a asigura spatiul pentru sindicat. Incalcandu-se in acest fel Conventia 135, nu intelegem de ce mai este prevazuta in lege aceasta prevedere daca nu exista obligatie in acest sens, daca nu era scrisa, sindicatele nu puteau negocia sau daca sindicatul nu este reprezentativ, legea interzice ca sa poata avea spatii si facilitati necesare in unitate? Probabil pentru a mima ca respectam Conventia OIM

Conventia 135  ; Articolul 2

1. În întreprinderi trebuie să se acorde înlesniri reprezentanţilor lucrătorilor, pentru a putea să-şi îndeplinească repede şi eficace funcţiile lor.

2. Din acest punct de vedere, trebuie să se ţină seama de caracteristicile sistemului de relaţii profesionale aplicate în tara respectivă, precum şi de nevoile, importanta şi posibilităţile întreprinderii interesate.

3. Acordarea înlesnirilor nu trebuie să împiedice buna funcţionare A întreprinderii interesate.

Art 28 „(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată in mod expres.” -se introduce obligativitatea unei imputerniciri scrise pentru actiune in instanta; in aceste conditii ce rost mai are ultima teza a alin 2 ?  Cu aceasta precizare va  fi mult mai greu sa initiezi actiuni in instanta mai ales la sindicatele cu multi membrii.

Acest art pune in pozitie defavorizanta sindicatele fata de patronate, astfel in conformitate cu art 62 lit g) din aceiasi lege, patronatele” la cererea membrilor acestora au dreptul de a-i asista şi reprezenta în faţa instanţelor de judecată de toate gradele, a organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi, prin apărători proprii sau aleşi” deci fara imputernicire scrisa.

Art. 29 Confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional pot adresa autorităţilor publice competente, potrivit art.73 din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical.,………… -nu intelegem acest articol. Cum numai confederatiile pot, de ce federatiile sau sindicatele  nu ar putea formula  propuneri legislative in orice domeniu (nu este vorba despre initiative legislative care evident inseamna altceva)
Art 35 (1) Membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un număr de zile destinate activităţii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate, fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale pentru aceste zile. -se scoate obligatia angajatorului de a acorda un minim de zile pentru activitate sindicala. Se lasa acest lucru la latitudinea negocierii in CCM dar se interzice cumularea lor. Oare de ce intervine statul in negociere? In tot proiectul nu se creaza premizele si facilitatile unui dialog social ci se inventeaza piedici.

Prin aceasta prevedere se incalca  Conventia 135 art 2

Art 40  (2) În cazul în care o organizaţie sindicală nu mai întruneşte condiţiile minime de constituire prevăzute la art.3 alin.(2), orice terţ interesat poate solicita instanţei competente dizolvarea organizaţiei în cauză în baza unei cereri motivate. -instituie posibilitatea ca sa se dizolve organizatia sindicala de catre terti fara judecata in contradictoriu. La reglementarile  privind patronatele nu exista o astfel de prevedere.
Art 43  (2) Mai multe federaţii sau confederaţii pot constitui în comun uniuni teritoriale –           Se instituie o forma de asociere care nu este cuprinsa in lege, fara sa se prevada o  procedura de dobandire a personalitatii juridice, Se creeaza o forma de asociere, care uneste la nivel teritorial de exemplu 2 confederatii fara ca sa existe aceasta forma de asociere la nivel national (daca este prevazut in lege ca  doua sau mai multe sindicate constituie o federatie, si ca  doua sau mai multe federatii constituie o confederatie, legea nu prevede ce pot constitui doua sau mai multe confederatii si atunci cum sa existe aceasta structura la nivel teritorial?)
Art 46 (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti este obligat sa ţină un registru special al federaţiilor, confederaţiilor sindicale şi uniunilor teritoriale ale acestora, în care consemnează: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de dobândire a personalităţii juridice.

(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii pronunţate de tribunal.

(3) Certificatul de înscriere al federaţiei, confederaţiei şi al uniunii sindicale teritoriale în registrul special al tribunalului se comunică acestora în termen de 5 zile de la înscriere.

-Instituie Registru unic tinut de Tribunalul Municipiului Bucureşti pentru :uniuni teritoriale, federatii si confederatii fara sa se precizeze procedura. Cum sa inscrie din oficiu Tribunalul Bucuresti  o uniune care depune cererea la Tribunalul Teritorial unde se  afla sediul uniunii  ? Se desfiinteaza registrele unice din Teritoriu? Daca da cum va putea admite Tribunalul Teritorial o cerere de modificare a  organelor de conducere sau a statutului unei uniuni teritoriale daca registru se afla la Bucuresti? Vine  in contradictie cu art 49 (3) care prevede ca instanta la care s-a facut inregistrarea, inscrie in Registru special (de exemplu Tribunalul Mures, inscrie in Registrul Unic de la Tribunalul Bucuresti) o aberatie juridica imposibil de pus in practica
Art 51(3) (3)       La nivel de unitate:

a)     au statut legal de sindicat;

b)    au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus 1 din  numărul angajaţilor unităţii.

Instituie  obligativitatea  pentru sindicatele la nivel de unitate, pentru a avea reprezentativitate, ca  numărul de membrii ai sindicatului sa reprezinte cel puţin jumătate plus 1 din  numărul angajaţilor unităţii. Aceasta prevedere aproape desfiinteaza negocierea cu sindicatele a CCM,  in acest sens sunt edificatoare consideratiile facute de OIM.( la primul proiect de Cod Social  )

„În ceea ce priveşte criteriile de reprezentativitate care trebuie îndeplinite pentru sa să poată avea loc negocieri colective la nivel de unitate, care în cea mai mare parte nu concordă cu Convenţiile ratificate nr. 98, nr. 154 şi nr. 135. În prezent, un sindicat trebuie să reprezinte o treime din salariaţi ca să i se dea drepturi de negociere colectivă. Potrivit proiectului actual, art. 132 creşte pragul de reprezentativitate la 50% + 1 pentru negocierea colectivă la nivel de unitate. Aceasta ar însemna că sindicatele de la nivel de unitate nu ar putea să se angajeze în negocieri colective decât dacă reprezintă 50% + 1 dintre salariaţi. În conformitate cu art. 128 alin. (2) şi art. 135 alin. (4), sindicatele minoritare care nu ating acest prag nu se vor putea angaja în negocieri colective, decât prin participarea membrilor federaţiei lor cu condiţia ca sindicatul din unitate să reprezinte 30 la sută din salariaţi şi ca federaţiei lor să i se dea statut de reprezentativitate la nivel de ramură. Atunci când sindicatele nu îndeplinesc aceste criterii cumulative, atât la nivel de unitate, cît şi la nivel de ramură, negocierea colectivă va avea loc doar cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, pentru care nu se stabileşte niciun criteriu de reprezentativitate. Biroul anticipează că ar putea fi dificil să se atingă aceste noi praguri şi că, de aceea, aceasta va însemna că, în realitate, negocierea colectivă se va desfăşura mai ales cu reprezentanţii lucrătorilor, subminând astfel sindicatele înfiinţate în unitate. Aceasta nu ar permite promovarea negocierii colective în sensul art. 4 al Convenţiei nr. 98 şi această situaţie nici nu ar fi în concordanţă cu Convenţia privitoare la reprezentanţii salariaţilor, nr. 135/1971 şi nici cu Convenţia privind negocierea colectivă nr. 154/ 1981, ambele ratificate de România, care conţin prevederi explicite care garantează că “atunci când în aceeaşi unitate există şi reprezentanţi ai sindicatului şi reprezentanţi aleşi, trebuie să se ia măsurile cuvenite astfel încât să se asigure că existenţa reprezentanţilor aleşi nu este folosită ca să submineze poziţia sindicatelor existente

Art 51 (5) Hotărârea se motivează şi se comunică în 15 zile de la pronunţare.

(6) Hotărârea judecătorească poate fi atacată cu recurs.

La art 51(5) se fixeaza doar termen pentru motivarea sentintei nu si termene procedurale ( asa procesul poate dura 3 ani).
Art 53 (1) Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la Tribunalul Municipiului Bucureşti, confederaţiile şi federaţiile sindicale vor depune o copie scrisă şi una în format electronic după respectivul dosar la Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale care o va înregistra şi va emite dovadă în acest sens. -de ce anterior depunerii dosarului in instanta se depune  dosarul si la ITM ? Acum este precizarea, ulterior dobandirii, ceea ce evident este mai corect pentru ca ITM sa aiba evidenta  sindicatelor reprezentative. Se impune transmiterea dosarului electronic la ITM desi nu se precizeaza metodologia. Ce rol are ITM in acest demers, este cumva un  amestec al autoritatii publice in organizarea sindicatelor?
Art 128(1) Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare de activitate. – desfiinteaza posibilitatea negocierii la nivel national, incalcand astfel Directiva Europeana privind negocierile colective. Edificatoare in acest sens sunt obiectiunile facute de OIM  la primul proiect de Cod Social, cel care prevedea ca numai in sectorul public nu se poate incheia contract la nivel national

Citam obiectiile OIM : „ Potrivit actualei sale forme, articolul acesta pare să aibă înţelesul că nu sunt permise contractele colective la nivel naţional în sectorul public. Potrivit principiului negocierii colective libere şi voluntare cuprins în articolul 4 al Convenţiei nr. 98, ratificate de România, determinarea nivelului de negociere este lăsată la discreţia părţilor. În consecinţă, nivelul de negociere nu ar trebui să fie impus prin lege19 şi funcţionarii publici ar trebui să poată desfăşura negocieri la nivel global cu guvernul, privind, de exemplu, salariul minim, vârsta sau drepturile de pensie, programul de lucru, etc. Biroul recomandă cu tărie revizuirea în consecinţă a actualelor prevederi.

In urma acestor recomandari ale OIM, Guvernul a modificat proiectul in sensul ca nici in sectorul privat nu se mai poate negocia  CCM la nivel national, in consecinta o incalcare si mai grava a Conventiei

Art. 130 (1)       În termen de 5 zile calendaristice de la data declanşării procedurilor de negociere prevăzute de art.129 alin. (4), angajatorul sau organizaţia patronală are obligaţia să convoace toate părţile îndreptăţite în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.

(2)       La prima şedinţă de negociere se stabilesc informaţiile publice şi cu caracter confidenţial  pe care angajatorul le va pune la dispoziţia delegaţilor sindicali sau ai reprezentanţilor angajaţilor, conform legii şi data până la care urmează a îndeplini această obligaţie.

(3)       Regimul informaţiilor confidenţiale puse la dispoziţie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind cadrul general de informare şi consultare a angajaţilor.

(4)       Informaţiile pe care angajatorul sau organizaţia patronală le va pune la dispoziţia delegaţilor sindicali sau a reprezentanţilor angajaţilor, după caz, vor cuprinde cel puţin date referitoare la:

a)     situaţia economico – financiară la zi;

b)    situaţia ocupării forţei de muncă;

(5)                                                             Tot la prima şedinţă de negociere părţile vor consemna în procesul verbal următoarele:

a)     componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unor  împuterniciri scrise;

b)    nominalizarea persoanelor mandatate să semneze contractul colectiv de muncă;

c)     durata maximă a negocierilor convenită de parţi;

d)    locul şi calendarul reuniunilor;

e)     dovada reprezentativităţii părţilor participante la negocieri;

f)      dovada convocării tuturor parţilor îndreptăţite să participe la negociere;

g)     alte detalii privind negocierea.

(6)  Data la care se desfăşoară prima şedinţă de negociere reprezintă data  la care se consideră că negocierile au fost declanşate.

(7) La fiecare şedinţă de negociere se vor încheia procese verbale semnate de reprezentanţii mandataţi ai părţilor în care se va consemna conţinutul negocierilor.

– La art 130, ca dealtfel in intreaga lege, nu se mai stabilesc prevederile minime in ceea ce priveste negocierile colective (documente puse la dispozitie si faptul ca se negociaza cel putin salariile, timpul de lucru , etc ). In acest fel se incalca iarasi prevederile OIM, citam din recomandarile OIM la Codul Social  „„termenul de negociere colectivă se extinde la toate negocierile care au loc între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizaţii patronale, pe de o parte, şi una sau mai multe organizaţii ale salariaţilor, pe de altă parte, pentru a se:

(a) determina condiţiile de lucru şi termenii angajării; şi/sau

(b) reglementa relaţiile dintre angajatori şi salariaţi; şi/sau

(c) reglementa relaţiile dintre angajatori sau organizaţiile lor şi una sau mai multe organizaţii ale salariaţilor.

Art 4 conventie 98 Daca este necesar, trebuiesc luate masuri corespunzatoare conditiilor nationale pentru a incuraja si a promova dezvoltarea si folosirea cea mai larga a procedurilor de negociere voluntara a contractelor colective intre patroni si organizatiile de patroni pe de o parte si organizatiile de muncitori pe de alta parte, in vederea reglementarii prin acest mijloc a conditiilor de angajare.

Art 133 c)     pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare ale contractului; O mare aberatie intrucat arganizatiile patronale nu sunt constituite din angajatii din unitati astfel incat  acest contract de fapt nu poate exista. Probabil s-a vrut a se scrie ca se aplica doar pentru angajatii ai caror angajatori fac parte dintr-o organizatie patronala  semnatara a CCM  si astfel,  acest articol  si urmatoarele stabilesc pozitie dominanta a angajatorului fata de organizatiile sindicale. Astfel, CCM la nivel sectorial nu se aplica in unitate decat daca angajatorul este intr-o organizatie patronala semnatara a contractului chiar daca salariatii sunt organizati intr-un sindicat, reprezentativ afiliat la o federatie semnatara a CCM (se incalca Conventia OiM  privind negocierea colectiva). Propunem sa se instituie egalitate, adica daca nu se aplica la toti salariatii din sector atunci sa se aplice celor care, fie patronatele sunt semnatare, fie sindicatele din unitati sunt semnatare prin federatie (in acest fel se respecta Conventia  si se incurajeaza negocierea). Acest nivel de negociere este impropriu numit la nivel de sector de activitate, el fiind doar la grup de unitati.   Se incalca din nou Conventia OIM 98 art 4 precum si Conventia 154 art 5 care prevede” Articolul 5

1. Vor trebui luate masuri adaptate circumstanţelor naţionale, in vederea promovării

negocierii colective.

2. Masurile vizate la paragraful 1 de mai sus trebuie sa aibă următoarele obiective:

a) negocierea colectiva sa fie posibila pentru toţi cei ce angajează si pentru toate

categoriile de lucrători din ramurile de activitate vizate de prezenta convenţie;

b) negocierea colectiva sa fie progresiv extinsa la toate domeniile acoperite de alin. a), b)

si c) ale art. 2 al prezentei convenţii;

c) sa se încurajeze dezvoltarea regulilor de procedura convenite intre organizaţiile celor ce

angajează si organizaţiile lucrătorilor;

d) negocierea colectiva sa nu fie împiedicata de inexistenta unor reguli care sa reglementeze desfăşurarea sa sau de insuficienta sau de caracterul impropriu al acestor reguli;

e) organele si procedurile de reglementare a conflictelor de munca sa fie concepute de o asemenea maniera incit sa contribuie la promovarea negocierii colective.”

Este clar ca se instituie niste reguli care impiedica negocierea voluntara si mai ales faptul ca nu este posibila pentru toti lucratorii  din sectorul de activitate.  De exemplu lucratorii dintr-o unitate care sunt organizati intr-un sindicat reprezentativ afiliat la o federatie reprezentativa nu au nici un rost sa participe la negocieri intrucat daca nu fac parte dintr-o organizatie patronala semnatatra a contractului de munca, nu li se aplica prevederea.

Art 135 b) dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie reprezentativă sau nu există niciun sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanţii salariaţilor. – se incalca Conventia  europeana privind libera asociere cat si cea privind reprezentantii salariatilor prin punerea sindicatului intr-o pozitie defavorizanta

Conventia 154  Articolul 3

1. In cazul când legea sau practica naţionala recunoaşte existenta reprezentanţilor lucrătorilor, aşa cum ei sunt definiţi in art. 3 alin. b) din Convenţia privind reprezentanţii lucrătorilor, 1971, legea sau practica naţionala poate stabili in ce măsura termenul negociere colectiva va trebui sa includă, de asemenea, in sensul prezentei convenţii, negocierile cu aceşti reprezentanţi.

2. Atunci când, in aplicarea paragrafului 1 de mai sus, termenul negociere colectiva include, de asemenea, negocierile cu reprezentanţii lucrătorilor vizaţi in acest paragraf, de fiecare data când este cazul vor trebui luate masuri corespunzătoare pentru a garanta ca prezenta acestora nu poate servi la slăbirea situaţiei organizaţiilor lucrătorilor interesaţi.

– In timp ce sindicatul care are de exemplu 49% din lucratori nu poate participa la negocieri, reprezentantii salariatiilor fara sa aiba nevoie de nici o reprezentativitate negociaza CCM

.

Art 135 (1) În unităţile în care nu există sindicate reprezentative, negocierea contractului colectiv de muncă se face după cum urmează:

a) dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federaţie reprezentativă, negocierea se face de către reprezentanţii federaţiei la solicitarea şi în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;

b) dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie reprezentativă sau nu există niciun sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanţii salariaţilor.

(2) În cazul în care la nivelul de grupului de unităţi nu există organizaţii sindicale reprezentative care să reprezinte cel putin jumătate din numărul total de angajaţi ai grupului de unităţi, la negocierea contractului colectiv de muncă participă după cum urmează:

a)     organizaţiile sindicale reprezentative din fiecare unitate membră a grupului;

b)    pentru unităţile membre ale grupului în care nu există sindicate reprezentative, dar există sindicate afiliate la federaţii reprezentative în sectorul de activitate în care s-a constituit grupul, la negocieri participă reprezentanţii federaţiilor respective, în baza solicitării şi mandatului sindicatelor şi reprezentantii angajaţilor din respectivele unităţi;

(3) Federaţiile sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate conform prezentei legi, pot participa la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de grupuri de unităţi în care au sindicate afiliate, la solicitarea şi în baza mandatului din partea acestora.

(4) Confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional conform prezentei legi, pot participa la negocierea contractelor colective de muncă la nivelul sectoarelor de activitate în care au federaţii membre, la solicitarea şi în baza mandatului din partea acestora.

Art 136(1)         Contractele colective de muncă încheiate la orice nivel, nu pot fi semnate decât de reprezentaţii mandataţi în acest sens ai părţilor care au negociat.

(2)         Anterior încheierii şi semnării contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, angajatorii membri ai organizaţiilor patronale reprezentative la nivel de sector de activitate, precum şi organizaţiile sindicale membre ale confederaţiilor sindicale, participante la negocieri, îşi vor împuternici reprezentanţii să negocieze prin mandat special.

Art 137 Părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii şi angajaţii reprezentaţi după cum urmează:

(1) Din partea angajatorilor:

a) la nivel de unitate de către conducătorul instituţiei bugetare sau de către  persoana mandatată în cest scop;

b) la nivel de grup de unităţi de către reprezentantul legal al ordonatorilor principali de credite;

c) la nivel de sector de activitate de către reprezentantul legal al autorităţii publice centrale competente.

(2) Din partea angajaţilor, la nivel de unitate, grup de unităţi sau sector de activitate de organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative conform prevederilor prezentei legi, în caz contrar aplicându-se prevederile art. 135.

La art 135 -137 toate articolele sunt un nonsens, scrise doar ca sa se creeze impresia ca se poate negocia la nivel de sector de activitate. De fapt nu se incurajeaza negocierea ci se stabilesc piedici.
Art 138 (1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal.

(2) Prin excepţie de la prevederile art. 129 alin. (3) contractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugete.

(3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime şi maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale.

(4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) – (3) sunt lovite de nulitate.

(5) Răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu nerespectarea prevederilor alin. (1) – (3) revine angajatorului.

La art 138 se creaza impresia ca se poate negocia la nivel de sector bugetar dar in realitate se stabilesc doar piedici si limite, incalcandu-se conventia europeana.  In acest sens redam obiectiile OIM „56. art. 138 (3): Acest articol prevede că negocierea salariilor în sectorul public va avea loc numai între nişte limite precise care nu sunt negociabile. Această îngrădire a negocierii colective din sectorul public ar fi în concordanţă cu Convenţiile nr. 98 şi nr. 154, ambele ratificate de România, doar dacă sindicatele sunt implicate în determinarea limitelor superioare şi inferioare ale pachetelor bugetare disponibile şi dacă negocierii colective i se atribuie un rol semnificativ
Art 140 (1) În scopul asigurării participării la negocierea contractelor colective de muncă  la nivel de sector de activitate, grup de unităţi şi unităţi, angajatorii sau organizaţiile patronale vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective.

În cazul în care angajatorul sau organizaţia patronală nu a iniţiat negocierile în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3) organizaţia sindicală sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, care iniţiază negocierile conform art. 129 alin (5) va transmite tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective.

(2) Neinvitarea la negocieri a tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă constituie motiv de neînregistrare a contractului colectiv de muncă negociat.

(3) Anunţul prevăzut la alin. (1) va fi transmis în forma scrisă tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii negocierilor. Acestea vor confirma în scris primirea respectivului anunţ şi confirmarea sau refuzul participării la negociere. Lipsa unui răspuns scris coroborată cu prezentarea dovezii de invitare la negocieri va fi interpretată ca refuz de participare la negocieri.

– tot articolul este un nonsens atata timp cat CCM la nivel de sector  se aplica doar in unitatile in care  partea  patronala este reprezentata sau prezenta la negocieri. Este sanctionat in vreun fel ? I se aplica contractul?

Art 142 (3) În cazul constatării nulităţii unor clauze de către instanţa judecătorească, părţile pot conveni renegocierea  acestora. O alta aberatie juridica, de ce trebuie  constata nulitatea unor clauze in instanta, ca partile, sa poata renegocia ?(ce rost are sa mergi in instanta in conditiile in care oricum partile pot renegocia cand vor ?).
Art  142 (4) Până la renegocierea clauzelor a căror nulitate a fost constatată, acestea sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile angajaţilor cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul superior, după caz. -vorbeste despre obligativitatea aplicarii CCM superior in conditiile in care toata legea nu prevede ca se aplica tuturor, este o neconcordanta ca de altfel intreaga lege
Art  143 (3) În cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de activitate contractul colectiv de muncă va fi înregistrat la nivelul respectiv numai în situaţia în care numărul de angajaţi din unităţile membre ale organizaţiilor patronale semnatare este mai mare decât jumătate din numărul total al angajaţilor din sectorul de activitate. În caz contrar, contractul va fi înregistrat ca şi contract la nivel de grup de unităţi Acest articol stabileste noi reguli care ingreuneaza negocierea,  se vorbeste despre inregistrarea ca si contract la nivel de sector desi se aplica doar organizatiilor patronale semnatare, se creaza doar iluzia ca se poate negocia la acest nivel (neconcordanta intre articole).
Art 143 (5) În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (3), aplicarea contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul unui sector de activitate va fi extinsă la nivelul tuturor unităţilor din sector prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, cu aprobarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, în baza unei cereri adresate acestuia de către semnatarii contractului colectiv de muncă la nivel sectorial. – aberatie si interventie a statului in negociere. Se putea stabili ca daca mai mult de un anumit procent din salariati sau din organizatiile patronale din sector participa la negocieri, acesta se aplica tuturor. Ce se intampla daca printr-o minune toate aceste conditii aberante s-ar intruni si Ministrul Muncii nu emite ordinul?
Art. 1461) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate dacă:

a) părţile nu au depus dosarul în conformitate cu prevederile art.143 alin.(2);

b) nu sunt semnate de către organizaţii sindicale care reprezintă mai mult de jumătate din totalul angajaţilor din sectorul sau grupul de unităţi pentru care s-a negociat contractul.

c) reprezentantul oricărei părţi, care a participat la negocieri, nu a fost de acord cu oricare dintre clauzele contractului şi acest fapt a fost consemnat în procesul verbal de negociere.

(2) La nivel de unitate contractul colectiv de muncă va fi înregistrat fără semnătura tuturor părţilor numai în cazul în care partea semnatară care reprezintă angajaţii  acoperă  mai mult de jumătate din totalul angajaţilor.

-o aberatie care vine in contradictie cu celelalte articole. Stabileste reguli noi adica nu se inregistreaza daca nu sunt semnate de catre organizatii sindicale care sa reprezinte mai mult de jumatate din angajatii din sector, in conditiile in care Contractul se aplica doar daca angajatii fac parte din organizatia patronala ( imposibil de altfel) si nu sindicala

-la lit c  se stabilesc clar niste reguli care fac inutila negociere si se incalca grav Conventiile OIM  citate

Este evident ca obiectivul negocierii colective il reprezinta incheierea CCM , ori prin stabilirea acestor reguli de fapt impiedica negocierea. Astfel daca o asociatie patronala sau sindicala nu a fost de acord cu un singur articol dar a semnat CCM, el nu se inregistreaza daca din continutul vreunui proces verbal se descopera acest lucru.

-alin (2) vine in contradictie cu art 135(a)

Art. 153 Conform principiului recunoaşterii reciproce orice organizaţie sindicală legal constituită poate încheia cu un angajator sau organizaţie de patronală orice alte tipuri de acorduri, convenţii sau înţelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părţilor şi a căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizaţiilor semnatare -demonteaza toate principiile negocierii la nivel de unitate. Astfel sindicatul nu poate negocia daca nu are 50%+1, iar negocierea se aplica tuturor, iar   patronul poate sa ajute la constituirea unui sindicat de 15 oameni cu care sa incheie intelegeri, defavorizand ceilalti salariati. Se incalca grav

Conventia     98        art        2
„1. Organizatiile de muncitori si de patroni trebuie sa beneficieze de o protectie adecvata impotriva oricaror acte de ingerinta ale unora fata de celelalte, fie direct, fie prin agentii sau membrii lor, in formarea, functionarea si administrarea lor.
2. Sint cu deosebire asimilate actelor de ingerinta in sensul prezentului articol, masurile tinzind sa provoace crearea unor organizatii de muncitori, dominate de un patron sau o organizatie de patroni sau sa sprijine organizatii de muncitori prin mijloace financiare sau in alt mod, in scopul de a pune aceste organizatii sub controlul unui patron sau al unei organizatii de patroni”

Art 156 Dreptul angajaţilor de a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de lege. -este restransa in mod drastic posibilitatea declansarii conlictelor colective de munca, incalcand Constitutia, fixand niste restrictii care nu sunt necesare intr-un stat democratic. Astfel nu poti sa declansezi conflict colectiv de munca chiar daca nu ai CCM in vigoare  decat  in legatura cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă. In acest fel nu sunt deloc stimulate negocierile ci din contra sunt impiedicate.
Art 157 Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ. -anuleaza nejustificat dreptul sectorului bugetar de a declansa conflicte de munca avand in vedere faptul ca salariile precum si alte drepturi ale acestora  se stabilesc prin lege
Art. 164 Pe durata valabilităţii unui contract sau acord colectiv de muncă angajaţii nu pot declanşa conflict colectiv de muncă. -exclude orice posibilitate de a deschide conflict colectiv de munca pe durata valabilitatii unui CCM, desi   prevederea actuala a art 13 din Legea conflictelor a fost introdusa la presiunea OIM.
Art 165 Conflictul colectiv de muncă se declanşează numai după înregistrarea prealabilă a acestuia, după cum urmează:

a)     la nivel de unitate, organizaţia sindicală reprezentativă sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, notifică angajatorul privind declanşarea conflictului colectiv de muncă şi sesizează în scris inspectoratul teritorial de muncă din judeţul în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii unităţii care au declanşat conflictul, în vederea concilierii.

b)    la nivel de grup de unităţi, organizaţiile sindicale reprezentative vor notifica fiecare unitate membră a grupului de unităţi precum şi organizaţia patronală constituită la nivelul grupului privind declanşarea conflictului colectiv de muncă şi sesizează în scris Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în vederea concilierii.

c)     la nivelul sectorului de activitate, organizaţiile sindicale reprezentative vor notifica fiecare unitate în care au membri organizaţii sindicale reprezentative precum şi organizaţiile patronale corespondente cu privire la declanşarea conflictului colectiv de muncă şi vor sesiza în scris Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în vederea concilierii.

Art 165 Interzice dreptul de a declansa conflicte nationale. Astfel coroborat cu posibilitatea negocierii nationale se face practic inutila existenta confederatiilor sindicale.
Art 166 Art 166-174 vin in contradictie cu recomandarile OIM care prevad ca nu se atribuie ITM  rol in conciliere sau mediere.
Art. 183 (1) Hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective.

(2) Pentru angajaţii unităţilor în care nu sunt organizate sindicate reprezentative hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanţii angajaţilor cu acordul scris a cel puţin unei pătrimi din numărul angajaţilor unităţii sau, după caz, ai subunităţii sau compartimentului.

(3) Hotărârea de a declara greva, cu dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), se comunică în scris angajatorului, în termenul prevăzut la art. 182.

– incalca Conventiile OIM  , punand reprezentantii salariatilor intr-o pozitie favorizanta fata de sindicat. Daca ai sindicat care are 49% din salariati, nu poti declansa greva.

Argumentatia OIM „Acest articol reglementează persoanele care pot declanşa greva şi reprezenta salariaţii în timpul grevei, folosind criteriile de reprezentativitate discutate mai sus la punctul 55. Biroul reiterează de aceea că, potrivit punctului său de vedere, noul prag de reprezentativitate la nivel de unitate ar risca să fie dificil de atins şi ar putea duce în practică la subminarea sindicatelor înfiinţate în acea unitate. Această situaţie nu ar corespunde cu prevederile Convenţiei privind reprezentanţii salariaţilor nr. 135/1971, şi ale Convenţiei privind negocierile colective nr. 154/1981, ambele ratificate de România, care conţin prevederi explicite care garantează că “atunci când în aceeaşi unitate există şi reprezentanţi ai sindicatului şi reprezentanţi aleşi, trebuie să se ia măsurile necesare astfel încât să se asigure că existenţa reprezentanţilor aleşi nu este folosită ca să submineze poziţia sindicatelor existente”.

Art. 187 (1) Grevele sunt organizate de sindicatul reprezentativ sau, după caz, de reprezentanţii angajaţilor, care vor stabili şi durata acesteia, cu respectarea prevederilor art. 186. -un nonsens in conditiile in care nu ai cum sa prevezi durata.
Art. 202 Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar şi personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Ministerului Justiţiei şi din instituţiile şi structurile din subordinea sau coordonarea acestora, al Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul angajat de forţele armate străine staţionate pe teritoriul României,  precum şi alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege. – sintagma, precum şi alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege lasa loc la abuzuri, in conditiile in care aceasta este legea care reglementeaza conflictele de munca. In acest sens este si recomandarea OIM „Pentru motive de legalitate şi predictibilitate, Biroul sugerează ca „celelalte categorii de personal cărora li se interzice să exercite acest drept [la grevă] prin legi organice” să fie menţionate în mod explicit la acest alineat.
Art 203 Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara grevă din momentul plecării în misiune şi până la terminarea acesteia. -Restrange dreptul la greva al transportatorilor rutieri fara legatura cu restrangerile pe care le prevede Constitutia. Ar trebui sa se expliciteze ce inseamna misiune, altfel se intelege ca doar cand sunt in gari sau in garaje pot declansa greva transportatorii. Daca la transporturile aeriene acest lucru este evident (nu poti opri avionul in timpul zborului, la celelalte transporturi care este ratiunea?).
Art 205 În unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturi pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii grevei să asigure serviciile, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală.

Art. 206 Angajaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu pot declara grevă cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor şi care să asigure funcţionarea instalaţiilor în deplină siguranţă.

-nu se aduce nici acum clarificarea necesara : cine stabileste si  verifica 1/3, ce inseamna aceasta.

De asemenea se restrange dreptul la greva in unitatile cu foc continuu, fara ca undeva in aceasta lege sau in alta sa fie prevazut care sunt intreprinderile cu foc continuu. Singurul act care prevedea aceste unitati, Decretul 400, a fost abrogat expres prin Legea 319/2006.

Recomandarea OIM in acest sens prevede” În ceea ce priveşte serviciul minim reglementat de această prevedere, Biroul recomandă ca partenerii sociali să aibă permisiunea de a îl negocia, cu condiţia să se prevadă echipamentele necesare. „

Art. 209 Instanţele judecătoreşti competente să judece cereri referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se stabilesc prin lege. – Aceasta este legea care trebuie sa stabileasca instantele, fiind legea care reglementeaza  conflictele de munca.
Art. 210 Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanţei judecătoreşti competente în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. -Pentru celeritatea proceselor ar trebui introdus sau unde are loc sediul reprezentantul angajatului Astfel acum de exemplu la un conflict la Loteria Romana intre angajati si unitate  , in  loc sa fie un singur proces intre salariati reprezentati de  sindicat si unitate care sa fie adresat instantei din circumscriptia unde isi are sediul sindicatul sunt 46 de procese
 Art. 211 Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate, după cum urmează:

a) măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de măsura dispusă;

b) constatarea nulităţii unui contract individual de muncă poate fi cerută de părţi pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în fiinţă;

c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

-Se uita conflictele din nerespectarea CCM desi au fost trecute la conflicte individuale in capitolul definitii,  litera q ”conflict individual de muncă – conflictul de muncă ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii ce decurg din contractele individuale şi colective de muncă sau din acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, precum şi din legi sau din alte acte normative.”
Art.214 Hotărârile instanţei de fond sunt definitive. -nu se mai precizeaza expres si executorii de drept iar coroborat cu art  
Art 215 Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii. -nu se mai prevad termene maxime de judecata a recursului astfel incat procesele se pot prelungii la nesfarsit
Art 220 Modelul, modul de completare şi operare a registrelor speciale  ale sindicatelor, respectiv patronatelor  prevăzute la art.17 alin. (1) şi art. 59 alin. (1) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale în termen de 90 de zile de la data întrării în vigoare a prezentei legi, după consultarea partenerilor sociali.  – introduce Ministerul Justitiei  si Ministerul muncii in procesul legislativ. Prin Ordin al Ministrului se pot stabili piedici in inregistrarea sindicatelor. Cat despre consultarea…..

NU SE MAI REGASESTE PREVEDEREA CU SCUTIREA DE TAXE DE TIMBRU IN LITIGIILE DE MUNCA CEEA CE VA CONDUCE LA CONDAMNAREA SALARIATIILOR LA ABUZURI…….

Toate prevederile cu privire cel putin la Contracte si conflicte de munca ar trebui refacute de specialisti in domeniu, pentru ca asa cum este, nu se va putea aplica si va crea o dereglementare a relatiilor de munca.

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

TREZIREA OAMENI BUNI!!!

Hai sa mai postam si noi ceva hai sa ne facem auziti din nou…

Publicat în Uncategorized | 10 comentarii

La Multi Ani ROMANIA!

La Multi Ani Romania! La multi ani tuturor romanilor, indiferent de etnie, culoare politica sau … apartenenta sindicala. Este ziua noastra, a tuturor romanilor, nu ziua politicienilor care se inghesuie la toate evenimentele pentru a prinde putin timp pe sticla sau cateva randuri de ziar. Este ziua noastra si cred ca trebuie sa fim mandri, mandri ca suntem romani. Pentru ca a fi roman nu inseamna doar manele, cersetorie, coruptie, circ, gratare, etc. Inseamna ani de istorie, inseamna viitor. Viitorul pe care noi tinerii il putem crea prin faptele noastre prin atitudine, mandrie si buna vointa. La multi ani tuturor!

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Jos SCLAVIA!

Cine e in tema cu propunerile de modificare a Codului Muncii? Eu am gasit cate ceva. Le redau mai jos, urmand ca la comentarii sa mai adaugati si voi ce mai stiti … sau ce sentimente v-au apucat de la modificarile astea!

1. Incheierea contractelor pe durata determinata pe o perioada de 36 de luni, fata de 24 de luni cat este acum, si cu posibilitatea de prelungire, fara a se mai prevedea o perioada maxima. La incetarea celui de-al treilea contract pe perioada determinata, angajatul va fi incadrat obligatoriu cu contract pe perioada nedeterminata.

2. In ceea ce priveste munca de agent temporar, prin intermediul proiectului se stabileste o perioada maxima a contractului de 24 de luni, dar cu mentiunea ca „durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe durate succesive care, adaugate la lista initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni”.

3.Prelungirea perioadelor de proba la 45 de zile, de la 30, in prezent, pentru functiile de executie, si la 120 de zile, de la 90, pentru cele de conducere.
Proiectul precizeaza ca „pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractual individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la intiativa oricarei dintre parti”.

4. Preavizul in cazul demisiei a fost si el prelungit la 20 de zile lucratoare, de la 15 zile calendaristice, in prezent, in cazul functiilor de executie. La functiile de conducere, preavizul a fost prelungit la 45 de zile lucratoare, de la 30 de zile calendaristice, in actuala legislatie.

5. Angajatorul va putea suspenda contractul de munca al participantilor la proteste, chiar in timpul acestora.

6. In cazul intreruperii temporare a activitatii, angajatorul va putea scurta saptamana de la 5 la 4 zile lucratoare, reducand si salariul corespunzator. De asemenea, angajatorul va putea sa trimita salariatii in concediu fara plata pentru maximum 15 zile pe an, daca acest lucru este necesar din motive economice.

7. Noul Cod presupune ca angajatorul sa-i plateasca fostului salariat o indemnizatie lunara, stabilita de comun acord, daca vrea sa-l oblige sa nu presteze o activitate ce se afla in concurenta cu cea prestata de fostul angajator. Aceasta indemnizatie este deductibila la angajator, dar se impoziteaza la beneficiar.

8. In plus, prevede si introducerea unei indemnizatii de confidentialitate lunare, care nu este de natura salariala si se stabileste prin negociere, ce este impozitata tot la beneficiar.

9. Ministerul Muncii propune si abrogarea articolului 33 din actual Cod al Muncii, ce prevede interzicerea angajarii succesive a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

E CLAR: Vom fi sclavi!

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

IA SA VEZI CE SE INTIMPLA

Miercuri la sindicat a fost razboi , la mereata noastra uniune a cazut un cap, acest domn credea ca este asezat pe un scaun pentru vecie si s-a dovedit ca nu este asa ,dovada a fost cind un grup de initiativa a pus cartile pe masa si l-a busit .Dupa un scandal monstru ,plin de acuzatii si de talpi a iesit cum au vrut TINERII.

DECI SE POATE DRAGII MEI PRIETENI ESTE RINDUL TUTUROR TINERILOR DIN SINDICATE SA IASA IN FATA SI SA AIBE CURAJ SI ATITUDINE .

Nu se mai pooate sa stam cumintei ,trebuie sa dam cu pumnul in masa si sa le aratam ca suntem mai buni ca ei .

CONCLUZIE : CAPUL SUS !!

 

Publicat în Uncategorized | 13 comentarii

vine iarna

Neata dragi prieteni ,daca ne uitam pe geam constatam ca se apropie cu pasi repezi IARNA ,ce este de facut ,scoatem ce mai avem prin dulapuri si aici ma refer la hainute ,facem o inspectie rapida si alegem ce credem ca mai poate fi purtat.

Pentru noi  baietii este mai simplu citeva tricouri mai groase ,ceva blugi ,o geaca (este buna si cea de anul trecut ) bocancii periati si am terminat.Simplu nu ? Dar ce ne facem cu frumoasele noastre doamne ?

In secunda in care se deschide sifonierul incepe bombaneala, „nu mai  am nimic de imbracat ,nu am cu ce sa ma incalt ,iar m-am ingrasat 0,025 grame si nu ma mai incap hainele”si tot asa . Dar avind in vedere ca sunt iubitele noastre ne mobilizam si cu elan muncitoresc (sindicalist) ne luam inima in dinti si spunem HAI IUBITA MEA LA CUMPARATURI . Treaba deloc usoara pentru unul ca mine .Prefer sa stau linistit si sa nu particip la acest eveniment deoarece dureaza mult si este extrem de dificil pentru mine.

Mai este ceva , credeati ca am scapat ,NUUUU,  este o impresie gresita .  Vine Mosul  ce este Nicolae sau ca este Craciun daca nu te prezinti cu ce isi doreste iubita ta (evident are grija sa iti sugereze din timp acest lucru ) ai parte de niste sarbatori ca in „vis” fix asa cum iti doresti.

Iubitele noastre doamne nu va suparati pe noi asa suntem ,uitam de ziua noastra de nastere suntem facuti sa fim neglijenti si dezordonati,nu suntem atenti la detalii si nu stim ce si cum sa facem deci ,PENTRU NOI SUNTETI CELE MAI IMPORTANTE SI PE VOI VA IUBIM .

 

Publicat în Uncategorized | 3 comentarii

Sindicatul si „Ajutoarele”

Vin sarbatorile, iar membrii de sindicat asteapta cadouri, bonusuri…de parca asta e menirea sindicatului…poti sa ai multe actiuni sindicale, dar daca nu le dai cadouri de Craciun, Paste, 1 Martie, 1 Iunie nu ai facut nimic. 

Daca nu ii dai, de ce nu ii dai….daca ii dai, de ce nu ii pui in traista….daca ii pui in traista, de ce nu ii duci acasa…

Publicat în Uncategorized | 6 comentarii

„M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata..

„M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata..
Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi.
Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu.
Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui: Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat.
Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si
cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.
Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe.
Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie
marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta
placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat, M-ai injurat.
Doream atat de mult sa-Mi vorbesti.
Oricum ziua era, inca, lunga!
Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am
asteptat.
Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.
Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea
cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori
pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat…
Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine.
Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata..
Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau.
Te iubesc atat de mult incat te voi rabda.
Acum esti pe punctul de a te trezi din nou.
Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi, imi vei acorda putin
timp din timpul daruit tie.
Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos !

Publicat în Uncategorized | 3 comentarii

Dragi prieteni

Avind in vedere ca lucrurile nu se misca in directia pe care o vrem noi trebuie sa ne gindim ce este de facut. Trebuie sa vedem ce este mai bine pentru noi si cum sa facem ca lucrurile sa mearga in aceasta directie .

Cred ca trebuie sa ne promovam imaginea si sa facem in asa fel incit sa afle lumea  de noi . Daca stam in anonimat asa vom muri si este pacat ca ideea noastra este una buna .

Trimiteti adresa cunoscutilor vostri din sindicat !!!!

Publicat în Uncategorized | 4 comentarii